Entry for August 07, 2009
sacul
am fost de dimineata la posta, sa ridic un colet. cu inima cam stransa. din fericire, era altceva. comanda de pe amazon.de, carti, fireste. m-am asezat pe o banca sa deschid coletul, infasurat, din motive de siguranta, intr-un sac gigantic, ce pe deasupra il sufoca iremediabil. el insusi fiind strangulat cu o funie nemteasca, de care se lega un bilet romanesc, cu datele mele de contact scrise cu litere tremuratoare, ezitante. pe banca era un bichon auriu, l-am mangaiat cu mare elan si spor, sub privirile incurajatoare ale proprietarei. numai ca, odata intoarsa de la cosul de gunoi, unde m-am debarasat de abominabilul sac, cel mai bun prieten al omului si, se vede treaba, numai al stapanei, a descins intr-un latrat agresiv, scuturandu-si coada penibil toaletata, intreaga operatiune costase un milion de lei, vechi, thanks God, in semn de furie. m-am abtinut de la un "sa-i mananci coada potaii, cucoana!" si am sters-o englezeste.
de unde se vede treaba ca prietenii sunt schimbatori, manati de cine stie ce forte extraterestre, brusc nu te mai recunosc. sau recunosc ca au facut o alegere proasta, si umilinta de a fi gresit la modul grosolan se metamorfozeaza direct in furie. de ce mi-ai iesit in cale? destinul asta care mi-a jucat o farsa, of, cum sa-i vin de hac? macar aratandu-mi coltii, caninii, dantura perfecta sau nu. ca sa se stie.
ar mai fi o varianta, mai nemteasca, mai transanta. leaga un sac bine la gura, strange-l cat poti de tare, pana cand polietilena geme sub mainile tale de criminal in devenire, si expediaza-l, eventual peste hotare, exileaza-l. dupa aceea, ai sa poti deschide cu mult calm orice carte, venita de oriunde.
Publicat de Raluca la 02:13 0 comentarii
Postari mai noi Pagina de pornire
Abonati-va la: Postari (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu