despre derapaje controlate (lui C., de Florii)

azi a fost soare, iar ieri nu stiu de unde am avut atata energie sa las sa treaca o zi prin mine, nu pe langa mine, in toiul treburilor curente, dupa o saptamana de telefoane de cele mai diverse tipuri, de la telefonul stiintific de dimineata, la al tanjiei de la pranz, al nu mai stiu cui de seara, al schimburilor de replici cu d., adorabila d. azi am simtit insa ca e o zi pe care vreau sa o ocolesc, sa o fentez, poate la gandul ca se scrie referatul singur? saptamana asta am inhatat si cartea lui bodrozic, cu svemirska, fireste ca tot ce citeam luam iarasi personal, pacat capital pentru un filolog in serviciu. azi am aflat ca trandafirul de asta vara a degerat, ceea ce nu m-a afectat teribil, pentru ca, asa cum spuneam asta iarna, eu cred in minuni. daca si asta iarna credeam, inseamna ca optimismul meu e incorigibil. dar azi nu am fost o optimista, ci ceea ce asteptam si eu de la mine, filologul sobru, care scrie fara implicare. am o banuiala ca ma insel insa, nu exista lucru pe care sa-l fac si in care sa nu pun suflet, poate doar stersul prafului. in fine, eu m-am simtit azi detasata, si mai grav e ca vedeam cum se umplu paginile si eu tre sa ma opresc la 5. imi amintesc in momentul asta de ce intelegeam eu prin "derapaje controlate", in sens strict automobilistic, poate asta am facut si eu azi cu ce am scris, insa c. era de parere ca sunt numite impropriu asa, nu mai tin minte explicatia, desi am asimilat-o pe moment, doar ca era o dupa-amiaza de marti, aveam o durere ucigatoare de dinti si nu-l mai vazusem din octombrie, si taman cand sa ma asez si eu in dreapta lui in alta calitate decat cea de pana acum, ma ia nevralgia, verdammt, si nu mai pot scoate un cuvant, si nu-mi vine sa cred ca e tot c., cel de asta vara, dar care nu mai are chef de depasiri si sa accelereze la 100 in pasaj. intre timp, durerea se atenueaza, trece o dupa-masa in mallul meu preferat, si c. ma conduce acasa, ia sa vedem daca mai tine minte unde tre sa faca stanga. mormaie ceva, la care ii zic ca s-a incadrat bine, de ce sa schimbe banda, la care c. imi reproseaza ca il subestimez, stie un loc perfect unde imi poate demonstra ce inseamna derapaj controlat, si da, era cel de asta vara, si da, c. nu s-a dezis si am luat o portie buna de adrenalina intr-o marti din martie, dupa care a insistat sa-l privesc din fata blocului cum demareaza. da, si peste c. au trecut niste taifunuri, si c. zicea ca "da, ce a mai fost asta vara..."