miercuri, 16 decembrie 2009
iarna lui andersen, vara si iarna mea
blogul meu svemirska, oglinda in care ma privesc in loc sa vars lacrimi, fara sa stiu daca impart trairi la turatie maxima cu cineva sau doar cu ecranul calculatorului sau cu mine insami.
a venit iarna, ceea ce se prefigura de sambata s-a adeverit. adevarul e ca nu credeam, ma sfiam sa sper. si a venit pe neasteptate, opulenta, fara falsa modestie ca e frumoasa si alba, fara sa se mai gandeasca de o suta de ori daca i se permite sa isi faca aparitia, daca e bine sau nu, daca e real ce se petrece. poate s-a bazat pe ideea ca prerogativele ii apartin, a fost inzestrata de sus in acest sens, incoronata ca regina, poate e mai sigura pe ea decat o banuim noi.
am vazut intr-o iarna pe hallmark un film dupa povestea omonima a lui andersen, "craiasa zapezii". o ecranizare a unui basm inspirat din realitate, despre iluzii care iti inteapa inima si nu te mai lasa sa traiesti si sa fii fericit, dar care pot fi demontate tocmai de ea, atat de temuta realitate, in conditiile in care in ea se gaseseste un personaj cald care sa creada in dragoste. care nu se lasa, parcurge mii de probe initiatice si razbate pana in tinutul inghetat al frigului din sentimentele si falsele noastre convingeri pentru a-si recupera ceea ce ii apartine: sufletul-pereche. prin hatisul de piedici si ispite, eroina pare sa se piarda la un moment dat tocmai unde orice om obisnuit ar fi crezut ca ii era locul, la un aparent bine. ea se rataceste in regatul zanei Vara, care ii promite nemurire in schimbul privarii totale de libertate, cel putin asa percepe ea lancezeala aparent binefacatoare, plutirea printre tufe de trandafiri, claustrata in perimetrul aceleiasi gradini de o pseudo-mama posesiva si egoista care o pofteste sa guste din placintele infuzate cu somnifere sau sa se intinda intr-un pat unde se doarme fara vise si in nestire.
oare basmul lui andersen si filmul care m-a acaparat sa fie o aluzie subtila a memoriei mele afective la desertaciunea verii, la rolul ei de capcana amagitoare din viata mea? pe de alta parte, fara parcurgerea teritoriului verii eroina nu ajunge la iarna, unde isi regaseste iubitul pierdut tot intr-o iarna. viata noastra e scrisa in basme?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu