prizonierat

septembrie, ah, septembrie, incolacindu-se tandru si acaparator peste gandurile mele, furisandu-se cu inocenta si fermitate in toate ungherele simtirii, septembrie luni, septembrie seara in intunericul fara speranta, si lumina de la capatul tunelului, septembrie de pe foaia de calendar de la r., planuind pe octombrie, si eu uitand de sweet november, septembrie la sinaia, cu neguri de iarna si fum risipit peste tarabele cu handmadeuri, septembrie la d., cu trandafiri si sfintii identificati de pe vaile israelului, septembrie everywhere, pana cand mi se face frica si vreau sa-i dau alt nume sau sa pasesc in urmatoarea luna, sau sa ma ascund in august. numai ca august e torid, bulversant, inchide usi si deschide altele, da raspunsuri si pune alte intrebari. si promite, promit in gand, promit cu privirea, imi impun sa cred, cred neconditionat, apoi cred in virtutea inertiei, si iar din adancuri, si ajung la bucuresti de la tel aviv si nu-mi mai vine sa cred.