de ce pleaca oamenii

am mai gasit inca un raspuns de adaugat postarii anterioare: unii oameni ies din vietile noastre pentru ca asa vor ei. pentru ca au decis, pe calea inimii sau a creierului, ca nu se mai poate cu noi, ca le daunam. asa cum am hotarat si eu sambata. mai departe, ecuatiile destinului si-au urmat cursul cum au stiut. m-am mirat cum am devenit brusc insuportabila, mai ales pentru mine, si am propus incheierea, de vreme ce nici eu nu ma mai pot tolera, mai ales vazandu-ma ranind, facand ceea ce nu as fi vrut nicidecum sa mi se faca mie. dar iar trebuie sa ma mir acum, la distanta de o zi, care nu a trecut niciodata fara sa vorbim, cum e posibil sa se dilate timpul atat de amenintator, sa se stearga sentimente, iar amintirile inceputului sa se drapeze fie intr-o poveste, fie sa nu le mai recunosti ca fiind ale tale, fie sa te bucuri de ele din postura omului din nou liber.